marți, 15 ianuarie 2008
luni, 14 ianuarie 2008
Cercul Graalului in conferinta la Sibiu
de Gigi Stancu
Asociaţia Cercul Graalului din România, care are drept scop facerea cunoscută a cărţii "În Lumina Adevărului - Mesajul Graalului", scrisă de germanul Abd-Ru-Shin, a ţinut o conferinţă pe acestă temă şi la Sibiu.
Doar 20 de persoane au participat la conferinţă
Prelegera, cu titlul "Cum deosebim răul de bine", a fost ţinută de medicul Lawrence Chukwudi Nwabudike, specialist în dermatologie, acupunctură şi homeopatie, în incinta Casei Artelor din Paţa Mică, la eveniment participând în jur de 20 de persoane.
Următoarea conferinţă, la "Lazăr"
Cercul Graalului din România organizează conferinţe şi întruniri deschise pentru cei care citesc cartea, astfel încât ei să poată, într-un cadru comun, să o înţeleagă mai bine şi să transpună cunoaşterea propovăduită de autor, în viaţa de zi cu zi. Mesajul Graalului nu se doreşte a fi cartea de căpătâi a unei secte şi nici poarta spre întemeierea unei noi religii, conferinţa doctorului Lawrence Chukwudi Nwabudike (foto) punând accent mai mult pe latura concretă a lucrurilor, cum ar fi maturizarea oamenilor, schimbarea de atitudine şi diferenţierea dintre bine şi rău.
Asociaţia Graalului din România organizează Cercuri de lectură în 10 oraşe din ţară, printre care şi Sibiul. Celelalte locaţii unde se face cunoscut Mesajul Graalului sunt Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Olteniţa şi Timişoara. Următoarea seară de lectură a asociaţiei va avea loc la Liceul Gheorghe Lazăr, pe 20 ianuarie, de la ora 18:00. În cadrul aceluiaşi eveniment, Lawrence Chukwudi Nwabudike şi-a lansat oficial şi la Sibiu cartea "Ce rol joaca sexul în existenţa noastră?".
Ce este Graalul?
"Graalul a fost adesea descris în legende şi poeme în care i-a fost dat un sens prea pământesc sau a devenit ceva de căutat în plan fizic şi de găsit pe Pământ, iar în alte cazuri, a fost considerat culmea unui ideal la care omul trebuie să aspire. Graalul nu este ceva simbolic, nici ceva pământesc-fizic, având puteri spirituale nebănuite, care vor aparţine celor care îl găsesc, ci este ceva real. Graalul există la culmea Creaţiei şi el este legătura şi punctul de transformare a Forţei Divine pentru creaturile lui Dumnezeu. De aici avem denumirea <>", a explicat termenul de Graal, Lawrence Chukwudi Nwabudike. Coordonarea activităţilor spirituale pe plan mondial a Mesajului Graalului se află la "Administraţia Graalului Vomperberg" în Austria, o instituţie înfiinţată de Abd-Ru-Shin.
Abd-Ru-Shin
Localitatea Vomperberg a devenit şi loc de pelerinaj pentru cei care au citit şi şi-au împărtăşit lecturile lui Abd-Ru-Shin, pe numele lui adevărat Oskar Ernst Bernhardt, născut pe 18 aprilie 1875 în Bischofswerda, Saxonia. Oskar Ernst Bernhardt a murit la 6 decembrie 1941, în vârstă de 66 de ani, la Kipsdorf şi a fost înmormântat în oraşul unde s-a născut, Bischofswerda. În 1945, după terminarea războiului, aliaţii au restituit Mariei Bernhardt proprietatea familiei Bernhardt de pe Vomperberg, iar în 1949, autorităţile zonei sovietice de ocupaţie au permis să se exhumeze sicriul şi să fie transportat din Kipsdorf în Austria, la Vomperberg/Tirol. O piatră funerară sub formă de piramidă, ridicată acolo în Aşezarea Graalului, a primit sicriul.
Asociaţia Cercul Graalului din România, care are drept scop facerea cunoscută a cărţii "În Lumina Adevărului - Mesajul Graalului", scrisă de germanul Abd-Ru-Shin, a ţinut o conferinţă pe acestă temă şi la Sibiu.
Doar 20 de persoane au participat la conferinţă
Prelegera, cu titlul "Cum deosebim răul de bine", a fost ţinută de medicul Lawrence Chukwudi Nwabudike, specialist în dermatologie, acupunctură şi homeopatie, în incinta Casei Artelor din Paţa Mică, la eveniment participând în jur de 20 de persoane.
Următoarea conferinţă, la "Lazăr"
Cercul Graalului din România organizează conferinţe şi întruniri deschise pentru cei care citesc cartea, astfel încât ei să poată, într-un cadru comun, să o înţeleagă mai bine şi să transpună cunoaşterea propovăduită de autor, în viaţa de zi cu zi. Mesajul Graalului nu se doreşte a fi cartea de căpătâi a unei secte şi nici poarta spre întemeierea unei noi religii, conferinţa doctorului Lawrence Chukwudi Nwabudike (foto) punând accent mai mult pe latura concretă a lucrurilor, cum ar fi maturizarea oamenilor, schimbarea de atitudine şi diferenţierea dintre bine şi rău.
Asociaţia Graalului din România organizează Cercuri de lectură în 10 oraşe din ţară, printre care şi Sibiul. Celelalte locaţii unde se face cunoscut Mesajul Graalului sunt Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Olteniţa şi Timişoara. Următoarea seară de lectură a asociaţiei va avea loc la Liceul Gheorghe Lazăr, pe 20 ianuarie, de la ora 18:00. În cadrul aceluiaşi eveniment, Lawrence Chukwudi Nwabudike şi-a lansat oficial şi la Sibiu cartea "Ce rol joaca sexul în existenţa noastră?".
Ce este Graalul?
"Graalul a fost adesea descris în legende şi poeme în care i-a fost dat un sens prea pământesc sau a devenit ceva de căutat în plan fizic şi de găsit pe Pământ, iar în alte cazuri, a fost considerat culmea unui ideal la care omul trebuie să aspire. Graalul nu este ceva simbolic, nici ceva pământesc-fizic, având puteri spirituale nebănuite, care vor aparţine celor care îl găsesc, ci este ceva real. Graalul există la culmea Creaţiei şi el este legătura şi punctul de transformare a Forţei Divine pentru creaturile lui Dumnezeu. De aici avem denumirea <
Abd-Ru-Shin
Localitatea Vomperberg a devenit şi loc de pelerinaj pentru cei care au citit şi şi-au împărtăşit lecturile lui Abd-Ru-Shin, pe numele lui adevărat Oskar Ernst Bernhardt, născut pe 18 aprilie 1875 în Bischofswerda, Saxonia. Oskar Ernst Bernhardt a murit la 6 decembrie 1941, în vârstă de 66 de ani, la Kipsdorf şi a fost înmormântat în oraşul unde s-a născut, Bischofswerda. În 1945, după terminarea războiului, aliaţii au restituit Mariei Bernhardt proprietatea familiei Bernhardt de pe Vomperberg, iar în 1949, autorităţile zonei sovietice de ocupaţie au permis să se exhumeze sicriul şi să fie transportat din Kipsdorf în Austria, la Vomperberg/Tirol. O piatră funerară sub formă de piramidă, ridicată acolo în Aşezarea Graalului, a primit sicriul.
INCURSIUNE IN BIROURILE CONDUCATORILOR
de Gigi STANCU
CLASIC. Primarul Klaus Johannis preferă clasicul, drept dovadă şi obiectele din biroul de lucru
Spune-mi cum îti îngrijeşti biroul, ca să-ţi spun cine eşti. Pentru că se instalează în funcţie pentru perioade lungi, şefii celor mai importante instituţii îşi aduc aportul la crearea ambianţei de la locul lor de muncă.
SIBIANUL te invită în birourile celor mai importanţi oameni ai Sibiului. În timp ce prefectul Ilie Mitea, primarul Klaus Johannis, viceprimarii Eugen Cioruga şi Virgil Popa şi-au deschis uşa fără rezerve pentru dumneavoastră, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, ne-o trânteşte tuturor în nas.
Clasicul Johannis
Spre deosebire de biroul business al prefectului, cel al primarului Klaus Johannis scoate în evidenţă latura clasică. La o discuţie cu primarul în biroul acestuia, ai impresia că te afli într-un muzeu. Îţi reamintesc însă că te afli în secolul XXI calculatorul de pe birou şi televizorul cu plasmă. Primarul lucrează înconjurat de un mobilier de secol trecut, de o foarte bună calitate, cu o masă de protocol uriaşă, în jurul căreia stau scaune cu spetează înaltă, "retro". Mândriile lui Klaus Johannis sunt însă un ceas din 1950, moştenit din sediul vechi al Primăriei de pe Bulevardul Victoriei, o icoană primită la inaugurarea sediului nou din Piaţa Mare, un tablou uriaş din secolul XVIII, proprietatea muzeului Brukenthal şi o cruce, primită de la un prieten din străinătate. ''Ceasul l-am găsit în primărie, mi-a plăcut foarte mult şi am decis să-l păstrez la mine în birou. De asemenea, icoana primită de la Înalt Prea Sfinţia Sa m-a impresionat, iar al treilea lucru la care ţin foarte mult este această cruce, primită în dar de la un prieten din Austria. În rest, îmi place simplul. E foarte important şi mediul în care lucrezi'', spune Klaus Johannis degajat.
MODERN. Biroul prefectului Ilie Mitea este modern, sobru şi aristocrat
Birou business pentru prefect
Primul loc de muncă vizitat de SIBIANUL a fost cel al prefectului Ilie Mitea, acesta răspunzând deschis iniţiativei noastre. L-am găsit ocupat cu semnatul unor acte, dar a scos nasul din ele cât să ne explice provenienţa unor obiecte de decor din încăpere. Din start se observă stilul business al biroului, moştenit de la Ion Ariton - biroul este dotat cu laptop, televizor cu plasmă şi calculator cu monitor LCD. Piesele de rezistenţă ale biroului sunt însă cele două fotolii din piele poziţionate ca pentru o confruntare faţă în faţă, cu o măsuţă de sticlă între ele, dar şi masa de protocol din lemn masiv, înconjurată de asemenea de scaune din piele foarte confortabile. Jilţul destinat celui care ocupă funcţia de prefect al Judeţului Sibiu este şi el impunător şi degajă acelaşi stil modern, dar sobru. Este de culoare neagră, ca şi celelalte scaune din birou, cu care se asortează perfect. De pe birou nu lipsesc faxul şi cele trei telefoane fixe, care zbârnâie în continuu.
În spatele prefectului se află, frumos amenajate pe rafturi, numeroase distincţii şi cupe primite de prefecţii judeţului Sibiu de-a lungul timpului. ''Nu ştiu prea bine ce se află în birou pentru că n-am avut timp să-mi dau seama. Cam tot ce este pe aici a fost moştenit de la Ion Ariton. O să-mi aduc şi eu două icoane pe care le port cu mine peste tot pe unde merg. Dintre toate birourile pe unde am umblat, în ăsta îmi petrec cel mai mult timp, pentru că trebuie să mă ocup cu semnatul hârtiilor. Oricum, este cel mai dotat birou în care am lucrat. Au fost foarte bine cheltuiţi banii destinaţi acestui scop'', recunoaşte Ilie Mitea, în timp ce ne provoacă să descoperim singurul lucru pe care acesta l-a adus, deocamdată, cu el la Prefectură. Ne-am dat foarte uşor seama despre ce obiect era vorba - un ceas cu însemnele Federaţiei Române de Baschet, primit în dar de la acest for.
MEZINUL. Noul viceprimar Virgil Popa s-a mulţumit şi cu biroul care a rămas liber
''Luptă'' pe biroul lui Eugen Mitea
Birourile viceprimarilor Eugen Ciorugă şi Virgil Popa sunt mult mai sărăcăcioase decât cele ale superiorului lor. După ce fostul viceprimar Eugen Mitea şi-a dat demisia pentru a pleca la Romgaz, celălalt viceprimar, Eugen Ciorugă, s-a mutat în biroul acestuia, mai dotat şi mai bine amenajat. Noul venit, Virgil Popa, a fost luat prin surprindere de acest lucru, intrând unde ştia el că se afla biroul lui Eugen Mitea pentru a se instala. ''Când am vrut să mă instalez, am intrat în dreapta, unde ştiam eu că a fost biroul lui Mitea, dar am dat peste Eugen Ciorugă, care se mutase înaintea mea în acel birou. Apoi mi-a spus secretara că urmează să ocup biroul din stânga şi Eugen Ciorugă pe cel din dreapta. Cred că i-a plăcut lui mai mult'', spune Virgil Popa, amuzat de situaţie.
Acesta nu şi-a adus încă nimic cu care să-şi individualizeze locul de muncă. În afară de un birou cu un calculator, un dulăpior cu statutele comisiilor de care se ocupă şi câteva steaguri ale unor ţări membre UE, în încăpere nu se mai află nimic. ''Am vrut să-mi aduc în primul rând cana mea personalizată pentru cafea, dar am uitat'', adaugă acesta.
VICLEAN. Viceprimarul Eugen Ciorugă a pus mâna "pe furiş" pe biroul fostului viceprimar Eugen Mitea. Noul birou al lui Eugen Ciorugă este într-adevăr mai viu şi mai complet. Are şi el un ceas vechi asemănător cu cel din biroul lui Klaus Johannis, o cupă primită de la câştigătorii etapei sibiene a Turului României la Ciclism, un coş de bun venit cu pâine şi sare, primit de la reprezentantul român al Parlamentului European al Tinerilor, dar şi un suport de pixuri pe care l-a adus de acasă, cel existent nemulţumindu-l pe viceprimarul democrat.
OPAC. Preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, n-a vrut nici în ruptul capului să ne arate biroul instituţiei pe care o conduce
Bottesch, fără transparenţă
Am dorit să vă arătăm şi biroul lui Martin Bottesch din sediul Consiliului Judeţean Sibiu. Preşedintele cel mai serios din lume a refuzat categoric însă ca noi să-i fotografiem locul de muncă, pe motiv că nu-i plac astfel de materiale. Totuşi, preşedintele CJ ar trebui să-şi amintească faptul că instituţia pe care o conduce se finanţează din bani publici, nu din buzunarul lui Martin Bottesch, şi că orice cetăţean de rând ar trebui să aibă acces înăuntru.
''E foarte important şi mediul în care lucrezi. Mie îmi place simplul'' - primarul Klaus Johannis
7.000 de lei costă cu aproximaţie televizorul cu plasmă plus laptopul din biroul prefectului.
CLASIC. Primarul Klaus Johannis preferă clasicul, drept dovadă şi obiectele din biroul de lucru
Spune-mi cum îti îngrijeşti biroul, ca să-ţi spun cine eşti. Pentru că se instalează în funcţie pentru perioade lungi, şefii celor mai importante instituţii îşi aduc aportul la crearea ambianţei de la locul lor de muncă.
SIBIANUL te invită în birourile celor mai importanţi oameni ai Sibiului. În timp ce prefectul Ilie Mitea, primarul Klaus Johannis, viceprimarii Eugen Cioruga şi Virgil Popa şi-au deschis uşa fără rezerve pentru dumneavoastră, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, ne-o trânteşte tuturor în nas.
Clasicul Johannis
Spre deosebire de biroul business al prefectului, cel al primarului Klaus Johannis scoate în evidenţă latura clasică. La o discuţie cu primarul în biroul acestuia, ai impresia că te afli într-un muzeu. Îţi reamintesc însă că te afli în secolul XXI calculatorul de pe birou şi televizorul cu plasmă. Primarul lucrează înconjurat de un mobilier de secol trecut, de o foarte bună calitate, cu o masă de protocol uriaşă, în jurul căreia stau scaune cu spetează înaltă, "retro". Mândriile lui Klaus Johannis sunt însă un ceas din 1950, moştenit din sediul vechi al Primăriei de pe Bulevardul Victoriei, o icoană primită la inaugurarea sediului nou din Piaţa Mare, un tablou uriaş din secolul XVIII, proprietatea muzeului Brukenthal şi o cruce, primită de la un prieten din străinătate. ''Ceasul l-am găsit în primărie, mi-a plăcut foarte mult şi am decis să-l păstrez la mine în birou. De asemenea, icoana primită de la Înalt Prea Sfinţia Sa m-a impresionat, iar al treilea lucru la care ţin foarte mult este această cruce, primită în dar de la un prieten din Austria. În rest, îmi place simplul. E foarte important şi mediul în care lucrezi'', spune Klaus Johannis degajat.
MODERN. Biroul prefectului Ilie Mitea este modern, sobru şi aristocrat
Birou business pentru prefect
Primul loc de muncă vizitat de SIBIANUL a fost cel al prefectului Ilie Mitea, acesta răspunzând deschis iniţiativei noastre. L-am găsit ocupat cu semnatul unor acte, dar a scos nasul din ele cât să ne explice provenienţa unor obiecte de decor din încăpere. Din start se observă stilul business al biroului, moştenit de la Ion Ariton - biroul este dotat cu laptop, televizor cu plasmă şi calculator cu monitor LCD. Piesele de rezistenţă ale biroului sunt însă cele două fotolii din piele poziţionate ca pentru o confruntare faţă în faţă, cu o măsuţă de sticlă între ele, dar şi masa de protocol din lemn masiv, înconjurată de asemenea de scaune din piele foarte confortabile. Jilţul destinat celui care ocupă funcţia de prefect al Judeţului Sibiu este şi el impunător şi degajă acelaşi stil modern, dar sobru. Este de culoare neagră, ca şi celelalte scaune din birou, cu care se asortează perfect. De pe birou nu lipsesc faxul şi cele trei telefoane fixe, care zbârnâie în continuu.
În spatele prefectului se află, frumos amenajate pe rafturi, numeroase distincţii şi cupe primite de prefecţii judeţului Sibiu de-a lungul timpului. ''Nu ştiu prea bine ce se află în birou pentru că n-am avut timp să-mi dau seama. Cam tot ce este pe aici a fost moştenit de la Ion Ariton. O să-mi aduc şi eu două icoane pe care le port cu mine peste tot pe unde merg. Dintre toate birourile pe unde am umblat, în ăsta îmi petrec cel mai mult timp, pentru că trebuie să mă ocup cu semnatul hârtiilor. Oricum, este cel mai dotat birou în care am lucrat. Au fost foarte bine cheltuiţi banii destinaţi acestui scop'', recunoaşte Ilie Mitea, în timp ce ne provoacă să descoperim singurul lucru pe care acesta l-a adus, deocamdată, cu el la Prefectură. Ne-am dat foarte uşor seama despre ce obiect era vorba - un ceas cu însemnele Federaţiei Române de Baschet, primit în dar de la acest for.
MEZINUL. Noul viceprimar Virgil Popa s-a mulţumit şi cu biroul care a rămas liber
''Luptă'' pe biroul lui Eugen Mitea
Birourile viceprimarilor Eugen Ciorugă şi Virgil Popa sunt mult mai sărăcăcioase decât cele ale superiorului lor. După ce fostul viceprimar Eugen Mitea şi-a dat demisia pentru a pleca la Romgaz, celălalt viceprimar, Eugen Ciorugă, s-a mutat în biroul acestuia, mai dotat şi mai bine amenajat. Noul venit, Virgil Popa, a fost luat prin surprindere de acest lucru, intrând unde ştia el că se afla biroul lui Eugen Mitea pentru a se instala. ''Când am vrut să mă instalez, am intrat în dreapta, unde ştiam eu că a fost biroul lui Mitea, dar am dat peste Eugen Ciorugă, care se mutase înaintea mea în acel birou. Apoi mi-a spus secretara că urmează să ocup biroul din stânga şi Eugen Ciorugă pe cel din dreapta. Cred că i-a plăcut lui mai mult'', spune Virgil Popa, amuzat de situaţie.
Acesta nu şi-a adus încă nimic cu care să-şi individualizeze locul de muncă. În afară de un birou cu un calculator, un dulăpior cu statutele comisiilor de care se ocupă şi câteva steaguri ale unor ţări membre UE, în încăpere nu se mai află nimic. ''Am vrut să-mi aduc în primul rând cana mea personalizată pentru cafea, dar am uitat'', adaugă acesta.
VICLEAN. Viceprimarul Eugen Ciorugă a pus mâna "pe furiş" pe biroul fostului viceprimar Eugen Mitea. Noul birou al lui Eugen Ciorugă este într-adevăr mai viu şi mai complet. Are şi el un ceas vechi asemănător cu cel din biroul lui Klaus Johannis, o cupă primită de la câştigătorii etapei sibiene a Turului României la Ciclism, un coş de bun venit cu pâine şi sare, primit de la reprezentantul român al Parlamentului European al Tinerilor, dar şi un suport de pixuri pe care l-a adus de acasă, cel existent nemulţumindu-l pe viceprimarul democrat.
OPAC. Preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, n-a vrut nici în ruptul capului să ne arate biroul instituţiei pe care o conduce
Bottesch, fără transparenţă
Am dorit să vă arătăm şi biroul lui Martin Bottesch din sediul Consiliului Judeţean Sibiu. Preşedintele cel mai serios din lume a refuzat categoric însă ca noi să-i fotografiem locul de muncă, pe motiv că nu-i plac astfel de materiale. Totuşi, preşedintele CJ ar trebui să-şi amintească faptul că instituţia pe care o conduce se finanţează din bani publici, nu din buzunarul lui Martin Bottesch, şi că orice cetăţean de rând ar trebui să aibă acces înăuntru.
''E foarte important şi mediul în care lucrezi. Mie îmi place simplul'' - primarul Klaus Johannis
7.000 de lei costă cu aproximaţie televizorul cu plasmă plus laptopul din biroul prefectului.
duminică, 13 ianuarie 2008
CEL MAI SCUMP REVELION
de Gigi STANCU
SPECTACULOS. Francezii de la Grupe F au pregătit un spectacol grandios, dar planurile le-au fost cam date peste cap de ceaţa.
Capitala Culturală lui 2007 nu s-a uitat la bani nici pentru evenimentele de sfârşit de an.
Succesul evenimentului s-a sărbătorit pe bani mulţi de revelion, când Asociaţia Sibiu 2007 a plătit peste un milion de euro pe concertele şi spectacolele din noaptea dintre ani. cea mai mare parte a sumei a venit de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, iar Sibiul se laudă cu cea mai scumpă petrecere de revelion din ţară. Mulţi dintre sibieni cred însă că banii puteau fi cheltuiţi... mai cu cap.
CONTROVERSAŢI. Britanicii de la Prodigy au cântat în still lor caracteristic şi gustat de o mică parte a publicului
Ceartă între trupe
După ce se plătiseră 450.000 de euro pentru Eros Ramazzotti, municipalitatea i-a adus la Sibiu pentru sfârşitul anului cultural pe Prodigy, pentru 400.000 de euro şi la pachet Reamon&Europe, pentru 480.000 de euro. Dacă o mai punem la socoteală şi pe Loredana şi Prietenii care împreună au costat in jur de 30.000 de euro, calculele ne duc la 1,4 milioane de euro pentru patru concerte. Şi poate că sumele ar fi trecut cu vederea, dacă ar fi fost cheltuite pentru nişte trupe care să placă tuturor.
ROMANTIC. Reamon le-a încântat mai ales pe doamne şi domnişoare
Prodigy, o trupă agitată, zgomotoasă şi rebelă a prins totuşi la publicul tânăr. Adolescenţii şi studenţii care au vrut să se încălzează pe bătăile ritmurilor "nebuneşti" au fost însă dezamăgiţi. Trupa britanică, programată pentru seara de 30 ianuarie, a fost reprogramată pentru reveilion, din cauză că londonezii au rămas blocaţi la Bucureşti, pentru că avionul care trebuia să-i transporte la Sibiu a fost anulat, aeroportul sibian fiind din nou închis la prima ceaţă. Se pare însă că cei de la Reamon, care trebuiau să intre în scenă după Prodigy, s-au opus vehement ca înaintea lor să se cânte "jungle", pe motiv că lumea s-ar încinge prea tare, iar muzica lor soft, n-ar mai fi prins la public. Prodigy a cântat până la urmă doar 40 de minute.
CHEF DE CHEF. Loredana a cântat non-stop aproape 3 ore, în noaptea de 30 ianuarie, ca să acopere "gaura" lăsată de Prodigy
10.000 de euro pe minut
Organizatorii susţin însă că şi pentru doar 40 de minute de concert, Prodigy a meritat cei 400.000 de euro, adică 10.000 de euro pentru fiecare minut de concert. Alţi artişti de talie mondială ca Bonnie Tyler, Tom Jones, Rednex sau Chris Norman, care au concertat în România în noaptea dintre ani, au venit pe bani mult mai puţini. "Prodigy intră în altă categorie de trupe, spre deosebire de Bonnie Tyler sau Chris Norman, care s-au cam trecut. Cât despre faptul că Tom Jones ar fi primit doar 100.000 de euro pentru concertul de la Romexpo, pot să spun din surse sigure că este praf în ochi. Tom Jones costă mult mai mult decât atât. Am încercat noi să-l aducem la Sibiu vara trecută şi ne costa 300.000 de euro. Având în vedere că acum a concertat de revelion, sunt sigur că onorariul lui a fost în jur de 500.000 de euro", spune Arthur Flescher, patronul firmei de sonorizare Omnitech, care a făcut toate aranjamentele pentru concertul Prodigy de la Sibiu.
DE PESTE TOT. La revelionul sibian au venit turişti din toate colţurile lumii, câteva tinere japoneze fluturând cu mândrie steagul ţării lor în primele rânduri din faţa scenei
Super-concerte şi în ţară
Alte oraşe din ţară s-au gospodărit mai bine şi au produs revelioane cel puţin la fel de reuşite, cu un sfert din cheltuiala noastră. La Timişoara, Chris Norman, solistul trupei Smokie, a fost adus pentru o sumă care depăşeşte cu puţin 50.000 de euro. Toată afacerea de revelion i-a costat pe timişoreni 70.000 de euro. Aici este inclus şi Chris Norman, şi trupa Impact, dar şi focurile de artificii. Nici Aradul, care au avut-o ca invitat special pe Bonnie Tyler, n-a cheltuit prea mult. "Am plătit cu tot cu focurile şi cu artificiile din mai multe zone ale oraşului 100.000 de euro", a declarat pentru SIBIANUL Ovidiu Balint, directorul Casei de Cultură a municipiului Arad.
CIREAŞA DE PE TORT. Seara a fost încheiată cu un concert de clasă pentru nostalgici, cu Europe
Chilipiruri în alte părţi
La fel s-a întâmplat şi la Râmnicu Vâlcea, unde municipalitatea a adus trupe pentru toate gusturile şi pentru toate vârstele. Rednex, Animal X şi 6 cântăreţi de muzică populară au scos din buzunarele vâlcenilor doar 25.000 de euro, aici intrând şi focul de artificii. "Într-adevăr, a costat cam mult la Sibiu, dar trupele poate merită. Noi ne-am descurcat foarte bine cu mult mai puţin şi vâlcenii au fost mulţumiţi. Pe Rednex i-am adus cu doar 9.000 de euro, pentru că ei au venit să concerteze la Piteşti şi i-am luat şi noi pentru 60-70 de minute", a declarat Eusebiu Veţeleanu, purtătorul de cuvât al primăriei din Râmnicu Vâlcea.
La Iaşi, Pachanga, Underdoog Project, Reactiv, Culture Beat şi Captain Hollywood Project au costat împreună 125.000 de euro.
1,5 milioane de euro a costat noaptea de revelion de la Sibiu
"Prodigy intră în altă categorie de trupe, spre deosebire de Bonnie Tyler sau Chris Norman, care s-au cam trecut. Ăsta este preţul lor" - Arthur Fleischer, patronul firmei Omnitech
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
